Numele cartierelor bucurestene

M-am intrebat adesea de unde vin denumirile diverselor localitati, cartiere, ape si cum s-au modificat acestea pe parcursul timpului. Azi am gasit un articol interesant despre Bucuresti.

<<<<<<<<
Băneasa este soţia unui ban, în acest caz a banului Dimitrie Ghica (fost prim ministru al României, între 1868 şi 1870). Cartierul a fost denumit, aşadar, în cinstea Melaniei Ghica.

O altă femeie celebră a dat numele cartierului Dămăroaia. Însă, nu se ştie exact care femeie. Unii spun că Dămăroaia a fost, cândva, moşia boieroaicei Maria Damaris. Alţii sunt însă de părere că Dămăroaia a fost numele unei vornicese (soţie de vornic), care ar fi avut o "întinsă grădină" în această zonă.

Cartierul Vitan îşi trage numele de "vită", Câmpia Vitanului fiind locul unde păşteau vitele orăşenilor.

Numele de Titan vine de la fabrica de ciment cu acest nume, construită în aceste locuri la începutul secolului XX.

Militari a fost, cândva, o zonă de instrucţie militară, iar, pentru o vreme, aici a funcţionat Pirotehnia Armatei. Primele blocuri ridicate în acest cartier au fost construite pentru militari. 

Drumul Taberei este locul unde, în 1821, îşi stabileau tabăra pandurii lui Tudor Vladimirescu. Nu departe de cartier se află şi dealul Panduri, nume inspirat tot de soldaţii lui Tudor.

Ghencea este locul în care trăia, în perioada fanariotă, şeful arnăuţilor din garda domnească, Ghenci-aga. Mai întâi, acesta a ridicat o biserică şi i-a dat numele său. Apoi, întreaga zonă a luat acest nume. 

Cartierul Rahova îşi trage numele de lacea mai importanta arteră din zonă, Calea Rahovei. Aceasta este una dintre cele 5 artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă, alături de următoarele căi: Griviţei, Plevnei, Victoriei şi Dorobanţilor.

Ferentariul îşi trage numele de la "ferentarius", care, în armata romană, era un soldat din infanteria uşoară. În secolul al XIX-lea, soldaţii olteni din infanteria uşoara purtau acelaşi nume, de ferentari. Aceşti soldaţi au fost împroprietăriţi de Alexandru Ioan Cuza cu terenuri în zona ocupată acum de cartierul Ferentari. 

În vremea lui Francisc Rákóczi al II-lea (nobil maghiar din familia Rákóczi, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei, care şi-a dedicat viaţa şi averea desfiinţării uniunii cu Casa de Habsburg), un grof pe nume Miklós Bercsényi a fost trimis la Poarta Otomană, pentru a-i atrage pe aceştia în lupta împotriva habsburgilor. Unele izvoare spun că solia de husari condusă de Miklós Bercsényi s-a oprit într-o zonă la sud de Bucureşti (Berceniul de astăzi). Răscoala curuţilor, condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, a durat din 1703 până în 1711, dar a fost înfrântă, astfel încât autoritatea Casei de Habsburg în Ungaria şi Transilvania a fost restabilită în 1711 (anul păcii de la Satu Mare). În ciuda acestui deznodământ, Francisc Rákóczi al II-lea este considerat un erou naţional în Ungaria, numeroase străzi şi instituţii din oraşele maghiare purtându-i numele.

Cartierul Pantelimon îşi trage numele de la comuna cu acelaşi nume, numita asa după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În limba greacă, "pan" şi  "éléïmon" înseamnă "întreg milostivul".

Cartierele Giuleşti şi Floreasca îşi trag numele de la boierii care au stăpânit cândva aceste locuri (Juleşii, respectiv Floreştii).

Numele de "Balta Albă" are o origine ciudată şi chiar înfricoşătoare. În această zonă, pe vremea lui Caragea (domnitor fanariot al Ţării Româneşti între 1812 şi 1818), exista o groapă de var în care se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, o mare parte din zonă devenea o baltă albă. 

Centrul Capitalei, zonă cunoscută de noi toţi drept "Lipscani", vine de la numele negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse din târgul din Leipzig.

Cândva, pe locurile ocupate astăzi de cartierul Crângaşi, se afla un crâng, prelungire a Codrilor Vlăsiei. Oamenii care trăiau în acest codru se numeau "crângaşi". 

Numele de Cotroceni vine de la "a cotroci". Este un vechi regionalism, sinonim cu verbe mult mai folosite astăzi, ca "a cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".

Numele de Colentina vine de la "colea-n tină", iar "tină" înseamnă noroi. Se pare că, în urma unei victorii a lui Matei Basarab  (domn al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654) în faţa turcilor, cineva l-a întrebat pe domnitor unde i-a învins pe otomani. Domnitorul a avut un răspuns extrem de simplu, "colea-n tină", iar zonei i-a rămas acest nume până astăzi.

Dristor îşi trage numele de la breasla piuarilor (se mai numeau şi "dârstari"), care locuiau în această parte a aşezării. Dârsta este piua din piatră folosită la producerea postavului şi a dimiei. Alte surse susţin că numele este inspirat de oraşul-port bulgăresc Silistra, cunoscut şi ca Dârstor sau chiar Dristor. Drumul care pleca de la Bucureşti şi mergea la Silistra purta numele de Drumul Dristorului. 

Numele cartierului Sălăjan vine de la un general şi politican comunist pe nume Leon Szilaghi. Românizarea numelor, practică frecventă în România comunistă, l-a "transformat" pe Leon Szilaghi în Leontin Sălăjan.

<<<<<<<<<<

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com